Capodopere maghiare clasice în programul Zilelor Filmului Maghiar

Seria de Capodopere maghiare a Zilelor Filmului Maghiar, ediția din 2023 cuprinde următoarele titluri, în afară de filmul de deschidere, Control:

• Sándor Pál: Dániel prinde trenul (Szerencsés Dániel)
• Gárdos Péter: Tuse măgărească (Szamárköhögés)
• Lugossy László: Flori, petale, coroane (Szirmok, virágok, koszorúk)

În memoria revoluției de la 1956: Dániel prinde trenul

În decembrie 1956, Szerencsés Dániel și prietenul său Angeli Gyuri decid să părăsească Ungaria. Dániel se grăbește după iubita sa plecată la Viena, iar Gyuri trebuie să fugă pentru că a luat parte la luptele de stradă din timpul revoluției. Ajung la granița de vest unde trebuie să aștepte într-un hotel camionul care să-i transporte în Austria. Într-un hotel îngrămădit și plin de refugiați, au șansa de a se întreba pentru ultima oară: să plece sau să rămână?

Bazat pe nuvela cu același titlu a lui Mezei András, Dániel prinde trenul nu este un film despre lupte, ci despre consecințele revoluției și valurile de emigrări care au urmat. Doar numele personajelor și situația de bază au fost păstrate din carte, iar scenariul a fost rescris de mai multe ori pe platou. Filmul este, de asemenea, mărturia personală a regizorului Sándor Pál: în decembrie ‘56, a stat și el prin mulțimea pornită spre Viena în gara Keleti, dar în cele din urmă nu a luat trenul – filmul său este încercarea sa de a explica de ce.

Dániel prinde trenul a fost realizat în dictatura soft a anilor 1980, când revoluția din ‘56 nu mai era un subiect la fel de sensibil ca în anii ‘60. Cu toate acestea, filmul a fost interzis timp de jumătate de an, deoarece comisia de admitere ridicase mai multe obiecții la adresa sa: unul dintre protagoniști este un revoluționar, băieții tachinează soldații ruși staționați în Ungaria, iar la sfârșitul filmului trenul intră într-un tunel, ceea ce poate fi interpretat ca o critică la adresa epocii Kádár.

Dániel prinde trenul a fost lansat în cele din urmă în 1983. A devenit preferatul criticilor internaționali de film de la Cannes, a luat premiul cel mare la Festivalul de Film Maghiar, iar criticii maghiari au lăudat interpretarea lui Bodrogi Gyula. Recunoașterea a deschis calea pentru alte filme din anii ‘80 despre 1956 sau despre revoluție, inclusiv pentru Tuse măgărească.

La proiecția din Cluj a filmului Dániel prinde trenul va participa Rudolf Péter, actorul care interpretează rolul principal.

Proiecție în cadrul Zilelor Filmului Maghiar:
miercuri, 4 octombrie, 20:30, Cinema Arta, Cluj-Napoca

În memoria revoluției de la 1956: Tuse măgărească

Odată cu izbucnirea revoluției, începe o perioadă incredibil de palpitantă în viața a doi copii. Nu trebuie să meargă la școală, iar adulții o iau razna: tata plesnește pe cineva, dansează step în pijama și-i scrie o scrisoare lui Hrușciov, iar bunica vine acasă cu o pâine găurită de gloanțe.

Gárdos Péter și Osvát András au realizat un film bazat pe propriile amintiri din copilărie legate de ‘56 și pe cele ale prietenilor lor. Acest film nu este despre eroi, ci despre mic-burghezii stângaci și sperioși care au trăit revoluția închiși în apartamentele lor, lipiți de radio. Tuse măgărească spune povestea cu un umor atât de amar, concentrându-se pe certurile a trei generații care trăiesc împreună, încât mulți l-au asemănat cu creațiile lui Woody Allen.

Unul dintre critici a scris următoarele despre film: „Din câte știu eu, nicio operă de artă despre 1956 nu ne-a făcut să râdem până la lacrimi. Tuse măgărească este prima explorare destul de amuzantă a acestui »subiect« ceea ce sugerează, printre altele, că pentru noua generație perioada respectivă a devenit una istorică.” Și perspectiva de copil a fost considerată inedită în sensul că Gárdos a văzut revoluția ca pe o poveste de maturizare care spulberase, în mod simbolic, inocența naivă a tinereții.

Pe de altă parte, critica contemporană considera că tonul satiric nu se potrivea temei revoluției de la ‘56, și mulți nu au reușit să vadă profunzimea filmului din cauza glumelor. Recepția internațională a fost mult mai pozitivă – filmul a câștigat premii la Chicago, Montreal, Frankfurt și Setúbal (Portugalia) – și, în timp, și-a ocupat locul și printre clasicii istoriei cinematografiei maghiare.

Gárdos Péter, regizorul filmului, va fi prezent la proiecția din Cluj a filmului Tuse măgărească.

Proiecții în cadrul Zilelor Filmului Maghiar:
sâmbătă, 7 octombrie, 16:00, Cinema Arta by Cityplex, Sfântu Gheorghe
sâmbătă, 7 octombrie, 18:30, Cinema Victoria, Cluj-Napoca

În memoria revoluției de la 1848: Petale, flori, coroane

După căderea revoluției maghiare de la 1848-49, foștii ofițeri honvezi – printre care și Majláth Ferenc, locotenent-major de husari – au servit în companiile de pedeapsă. După doi ani, Majláth este desconcentrat prin mijlocirea familiei sale, dar locotenentul-major cade într-o depresie profundă. Nu este capabil să facă compromisuri și nu vrea să servească curtea austriacă. Un botez pare să-l scoată din apatie, iar apoi apare Colonelul, presupusul agent secret al lui Kossuth Lajos. Cei doi stau treji toată noaptea punând la cale o rezistență și o nouă revoluție, dar dimineața Colonelul dispare ca o viziune.

Filmul lui Lugossy László comemorează revoluția de la 1848 vorbind totodată despre propria epocă și despre 1956, și discută dilemele morale care apar după revoluțiile înfrânte. Folosește un dublu limbaj viclean pentru a trece de cenzură, plasându-și personajele în camere sufocant de întunecate, fără aer și la lumina visătoare a lumânărilor pentru a transmite constrângerile vieții de rebel după o revoluție înăbușită.

Lugossy László a bazat personajele pe figuri reale, de exemplu Colonelul e inspirat de Makk József, cel care a încercat să organizeze o revoltă în Transilvania după Revoluția Maghiară cu aprobarea lui Kossuth Lajos, dar a fost repede capturat. Filmul nu a putut fi turnat în Ungaria, deoarece castelele de acolo erau într-o stare foarte proastă, așa că a fost ales ca locație castelul de vânătoare din Lišice, în Moravia.

Petale, flori, coroane a câștigat Ursul de Argint la Berlinala din 1985, iar un an mai târziu a luat marele premiu al criticilor de film maghiari. Stanley Kubrick a fost, de asemenea, entuziasmat de film: imaginile i-au plăcut atât de mult încât l-a rugat pe operatorul Ragályi Elemér să lucreze cu el la un film despre Al Doilea Război Mondial pe care îl plănuise, dar pe care nu l-a mai realizat niciodată.

Proiecții în cadrul Zilelor Filmului Maghiar:
vineri, 6 octombrie, 15:00, Cinema Victoria, Cluj-Napoca
vineri, 6 octombrie, 19:00, Liceul Teoretic „Salamon Ernő”, Gheorgheni
vineri, 6 octombrie, 19:00, Casa Orășenească De Cultură Covasna, Covasna
vineri, 6 octombrie, 20:00, Primărie (sala Szent István), Odorheiu Secuiesc
vineri, 6 octombrie, 20:00, Cinema Csíki Mozi, Miercurea Ciuc
vineri, 6 octombrie, 21:00, Universitatea Creștină Partium (sala festivă), Oradea
sâmbătă, 7 octombrie, 20:00, Casa Meșteșugarilor, Satu Mare