Opere clasice de neuitat în programul Zilelor Filmului Maghiar
Simon magicianul, în prezența regizoarei filmului, Enyedi Ildikó, filmul mut Pasăre captivă care va înceta să fie mut fiind acompaniat de muzică live, și Piața Moscova, filmul de deschidere a festivalului, însoțit la rândul lui de regizorul Török Ferenc – aceste trei capodopere vor continua anul acesta seria de filme clasice a Zilelor Filmului Maghiar.
Poveste mitică într-o formă simplă: Simon magicianul
Clarvăzătorul Simon călătorește la Paris cu o misiune încredințată lui de poliția franceză. Trebuie să ajute la rezolvarea unei crime aparent de neelucidat. Bărbatul de cincizeci și ceva de ani termină rapid treaba, dar nu se întoarce acasă, ceva îl reține în oraș. O reîntâlnește pe tânăra pe care a zărit-o la gară la sosirea sa. Între timp, este abordat de o veche cunoștință celebrată ca o vedetă, Péter, care trăiește la Paris și care își distrează publicul cu diverse trucuri. Noul plan al lui Péter este să se îngroape de viu și să „învie” a treia zi. Dintr-un capriciu, îl convinge pe Simon să i se alăture în experiment. Acesta este de acord să participe la acest „duel al magicienilor”, dar înainte de a se îngropa, stabilește o întâlnire cu fata – trei zile mai târziu.
Regizoarea Enyedi Ildikó va fi prezentă la proiecția din Cluj a filmului Simon magicianul, care a avut premiera tocmai în urmă cu 25 de ani.
La fel ca magicianul Péter, filmul lui Enyedi Ildikó poate păcăli ușor spectatorul. Titlul și subtitrarea din prolog sugerează că suntem pe cale să vedem o parafrază a Noului Testament. Simon Magul, care apare în cea de-a cincea carte a Noului Testament, în Faptele Apostolilor, este în cârdășie cu diavolul și face minuni pentru a-i ameți pe oamenii de rând. El este convertit în cele din urmă de apostolul Filip, dar Simon nu este mulțumit, oferindu-le apostolilor bani pentru capacitatea lor de a transmite Duhul Sfânt. Simon apare și într-un document apocrif, Faptele Apostolului Petru, în care rivalizează cu apostolul Petru și se îngroapă pentru trei zile.
Deși filmul lui Enyedi folosește unele elemente din legendă, inversează rolurile. Simon este cel care nu este interesat nici de bogăția materială, nici de faimă, în timp ce Petru este fericit să joace rolul de profet, iar ideea unui duel care transformă actul învierii lui Hristos într-un spectacol financiar și mediatic vine tot de la el. Totodată, Simon magicianul nu abordează tema religiei și a credinței, iar la fel ca filmul de debut al regizoarei, Az én XX. századom (’Secolul meu XX’) și Bűvös vadász (’Vânatorul fermecat’, 1994), spune o poveste mitică, dar într-o forma mult mai simplă, mai directă. Adevărata miză se află în firul romantic.
Enyedi a realizat filmul în spiritul școlii filozofice gnostice care a luat naștere în anii 1970 și a presupus existența bunătății atotcuprinzătoare și a energiei pozitive cosmice. Scenariul a fost scris în sens invers, începând de la ultima scena.
Filmul, o coproducție franco-ungară, a fost adesea turnat într-o manieră de gherilă din cauza bugetului restrâns, dar a reușit să ne ofere o interpretare de neuitat (Andorai Péter) și una dintre cele mai frumoase scene finale din istoria cinematografiei maghiare.
Schimb de roluri pentru o noapte, cu muzică live: Pasăre captivă
Anna ajunge la închisoare din cauza iubitului ei care a convins-o să fure. Cu toate acestea, ea vrea să-l revadă, așa că o convinge pe doctorița binevoitoare a închisorii să facă schimb de loc cu ea în celulă pentru o singură noapte. Dar bărbatul pe care Anna îl adoră, chelnerul-șef al unui hotel, un personaj cinic și afemeiat, și-a uitat de mult fosta iubită. Planul lui este să jefuiască seiful hotelului cu ajutorul unei cliente, o frumoasă dansatoare, și apoi să fugă. Însă Anna preia controlul situației...
Proiecția filmului Pasăre captivă va fi acompaniată cu muzică live de Hodován Milán (electronică, clape), Oláh Patrik (vioară) și Friderikusz Péter (violoncel).
Această operă extrem de complexă și plină de întorsături de situație se definește prin umanismul său emoționant, personajele sale distinctive transcendând prejudecățile epocii. Expresivitatea sa se datorează lumii sale vizuale evocative și jocului actorilor. Sugár Pál abordează subiectul închisorii cu o sensibilitate deosebită, jucându-se remarcabil cu poziția camerei, cu contrastele și efectele de lumină-umbră, cu geometria compozițiilor, dar și cu imagini neclare care amintesc de realismul liric francez.
În spiritul mișcării avangardiste de artă și film din anii 1920 și 1930 cunoscută ca Neue Sachlichkeit (noua obiectivitate), creatorii au căutat locații autentice (povestea începe, de exemplu, în redacția reală Az Est Lapok, în care apare pentru o clipă poetul maghiar Szabó Lőrinc, colaborator al cotidianului).
Filmul, cu imaginile sale incitante, povestea sa de crimă și de dragoste, se caracterizează printr-o abordare lipsită de idealism, critică și uneori ironică, care arată realitatea în toată complexitatea sa. Cenzura vremii a încercat mai întâi să îl interzică și numai după succesul proiecțiilor din străinătate a fost permisă difuzarea acestuia în Ungaria.
Odată cu intrarea în era filmului sonor, Pasăre captivă a fost repede uitat. A supraviețuit o singură copie fragmentară, care a trecut de la un colecționar privat olandez la arhivele de film austriece și apoi la cele maghiare. Mai târziu, rolele lipsă au fost de asemenea găsite, tot în Austria, astfel încât, în 2023, restaurarea digitală a operei aproape complete – 2171 m de material cinematografic – a putut fi finalizată.
Întâlnire sub ceas: Piața Moscova
Budapesta, primăvara anului 1989. Petya își sărbătorește cea de-a 18-a aniversare. Se întâlnește cu prietenii în Piața Moscova și pornesc la petrecere. Între timp, situația politică se schimbă de la o zi la alta, dar pe tinerii aflați în pragul bacalaureatului toate acestea nu-i interesează câtuși de puțin. Petya este preocupat de amici, de prima dragoste, de prima sa călătorie în Occident și de mașina pe care și-o dorește, nu de schimbarea de regim.
Piața Moscova este filmul de deschidere al celei de-a 24-a ediții Filmtettfeszt – Zilele Filmului Maghiar. După proiecție, va participa la o discuție cu publicul scenaristul-regizor al filmului, Török Ferenc.
Filmul de diplomă al lui Török Ferenc este un film distractiv și personal. Povestește pe un ton lejer despre întrebările universale ale maturizării, dar este și un film despre starea generală a unei generații: rememorează experiențele generației care a crescut în preajma schimbării regimului, precum și starea de spirit a vremii, într-un mod oarecum nostalgic, dar istoria apare doar în fundalul evenimentelor din film. Personajele nu sunt entuziasmate de politică, iar evenimentele epocale trec aproape neobservate pe lângă ele. Nu este vorba despre niciun sentiment de deziluzie sau de confruntare conștientă, lumea adulților pur și simplu îi lasă rece pe adolescenți: ei vor doar puțină libertate și să se simtă bine.
Piața Moscova este o relatare emblematică a schimbării de regim din Ungaria și a Budapestei din acea perioadă, combinând elemente ale documentarului și ale cinemaului de masă, fiind unul dintre cele mai mari succese de la începutul noului mileniu și un film cult preferat de mulți în prezent. Restaurarea sa a fost finalizată în 2017.
