Distopie postapocaliptică în stil maghiar: Meteo împlinește 35 de ani

Meteo este un science fiction, mai precis un film distopic, postapocaliptic despre viitor, un gen ce reprezintă o adevărată raritate în istoria cinematografiei maghiare. Titlul său indică faptul că creatorii schițează o imagine a propriei epoci și, deși Monory Mész András și Bereményi Géza nu puteau ști la vremea turnării, în 1988, că filmul va avea premiera în 1990, într-o lume complet schimbată, lumea muribundă și spălăcită ilustrată în el e un fel de presimțire a prăbușirii iminente a sistemului socialist. Monory Mész András, regizorul unui singur lungmetraj, a surprins ceva și din haosul care a urmat schimbării de regim, identificând mirajul îmbogățirii rapide ca principiu călăuzitor al metropolei cenușii și reci. Cu toate acestea, Meteo nu este doar o capsulă a timpului din era schimbării de regim: cu vremea sa nebună, a prefigurat și catastrofa climatică a epocii noastre.

Filmul folosește și atmosfera muzicii underground maghiare a vremii: Norișor este interpretat de Kistamás László, unul dintre fondatorii Kontroll Csoport, iar coloana sonoră în stil industrial a fost compusă de Másik János, cunoscut din trupele Trabant, Balaton și Európa Kiadó, și Szemző Tibor; iar scena petrecerii evocă atmosfera concertelor legendare ale formației Fekete Lyuk.